Pe data de 1 aprilie 1881 se năștea al 37-lea prim-ministru al României, care a fost poetul ardelean, Octavian Goga. S-a născut în comuna Rășinari, din Sibiu, tatăl său fiind preotul Iosif Goga, iar mama sa Aurelia, era învățătoare.
Între anii 1886 și 1990, Goga a urmat cursurile școlii gimnaziale din satul natal, iar o mare parte a copilăriei a petrecut-o în satul natal al tatălui său, care se află pe Târnava Mică. În acel sat în jur de 20 la sută dintre familii poartă numele de Goga. După terminarea cursurilor primare, poetul se înscrie la liceul de stat din Sibiu (astăzi liceul Gheorghe Lazăr), iar ulterior se înscrie la liceul românesc din Brașov. După absolvirea liceului, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta și continuă studiile la Berlin, pe care le încheie în anul 1904.
Prima sa poezie a fost publicată în ziarul Tribuna, intitulată ,,Atunci și acum” și semnată Tavi. Ziaristul Ion Pop-Reteganul aprecia talentul tânărului poet și i se adresa: :”Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligenţă, că poţi deveni mare. Ziua bună de dimineaţă se arată. Nu cumva să neglijezi datorinţele de studinte”.
La Budapesta i-a fost publicat primul volum de poezii în 1905, care purta numele de ,,Poezii” și a fost mai apoi reeditat de Editura Minerva la București. După debutul volumului, Octavian Goga a început să fie cunoscut de opinia publică, criticul literar Ion Dodu Bălan aprecia acest volum și afirma: „înseamnă începutul unei noi epoci pentru sufletul nostru românesc”, pentru că „nimeni n-a întrecut la noi vigoarea, puritatea şi muzica limbii, bogăţia colorilor, originalitatea ideilor, seninătatea concepţiilor, candoarea expresiilor şi fondul sănătos naţional, ce se concentrează în aceste poezii”.
Până la declanșarea primei conflagrații mondiale, Goga și-a consolidat cariera de ziarist prin articolele publicate în revista ,,Țara Noastră” sau ziarul ,,Adevărul”, fiind vocea oamenilor de la sate, pe care îi aprecia și factorul capabil de a le rezolva nevoile.
Activitatea sa literară a fost dublată de o intensă activitate politică-socială, fiind mesagerul secolului al XX-lea al tuturor aspirațiilor susținute de românii din Transilvania. Articolele publicate în revista ,,Țara Noastră” aduc aminte de exploatarea la care erau supuși țăranii români în acea perioadă, dar și față de guvernanții vremii. În urma acestei atitudini, Goga a fost arestat timp de o lună, I.L. Caragiale fiind unul dintre protestatarii acestei decizii prin articolul intitulat ,,Situație penibilă”, iar după doi ani a fost din nou arestat la Seghedin.
Odată cu izbucnirea primei conflagrații mondiale, Octavian Goga s-a stabilit în România, unde a dus o intensă activitate pentru eliberarea Transilvaniei, dar și pentru realizarea unității statale. În urma acestei activități, guvernul maghiar l-a considerat pe Goga un trădător și a fost condamnat la moarte prin contumacie (absență nejustificată a inculpatului la proces). Ulterior, poetul s-a înrolat în armata română și a luptat la Dobrogea, iar după încetarea ostilităților a fost nevoit să plece în Franța.
Guvernul prezidat de Octavian Goga a fost creat de Partidul Național Creștin și demis după 44 de zile.
La data de 5 mai 1938, în parcul castelului din Ciucea, poetul a suferit un infarct cerebral, intrând în comă și a murit două zile mai târziu, la vârsta de 57 de ani.
