Câteva contraste: Antreprenorul de succes Dan Barna duce în spate o serie lungă de eșecuri care au costat aproape șase milioane de euro
Prezidențiabilul vrea să-i întoarcă pe români în țară, dar și-a consolidat cariera pe seama unora nevoiți să plece
Opozantul și-a dirijat afacerile în algoritmul de încredere al pesedistului Dragnea: bani publici pentru prietenii de școală
Șeful USR, partidul care a inițiat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE
La bilanț, managementul care l-a consacrat pe Barna îi este este profitabil sieși, în timp ce oameni aflați în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie
Vorbim despre persoane cu dizabilități sau proveniți din medii defavorizate, greu de integrat pe piața muncii și extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, a câștigat milioane sub pretextul facerii de bine, scrie Rise Project.
Trei proiecte europene generoase arată ca după război. Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăți fictive, furturi de echipamente și discursuri despre frumusețea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire.
Regulile erau clare.
Finanțate de UE în spiritul coeziunii, afacerile sociale se află la intersecția sectorului de antreprenoriat cu cel non-profit, funcționând pe principiul reinvestirii profitului și utilizând excedentele în scopuri sociale.
Sistemul este următorul: banii vin de la Comisia Europeană la beneficiarul fondurilor, în cazul nostru Consiliul Județean (CJ) Alba, care adăuga și o mică cofinanțare. Apoi fondurile sunt distribuite înspre parteneri, printre care și coordonatorul regional de proiecte, adică firma lui Barna și a partenerului său, Dragoș Jaliu. De aici ajung spre întreprinderile sociale.
Raportările și decontările urmează circuitul invers. Firma are obligația să verifice ce și cum s-a cheltuit, CJ Alba să pună parafa, iar organismul intermediar OIR POSDRU să monitorizeze tot ce s-a mișcat. Verificarea finală o face structura centrală de la minister.
Atenția maximă se concentrează în primul an, cel de implementare, atunci când este subvenționată întreprinderea socială. Angajații vulnerabili mai trebuie păstrați minimum un an, cel de sustenabilitate.
Proiectele îngropate de Grupul de Consultanță și Dezvoltare – DCG s-au numit “Punți Comunitare” (social), “SES-am Deschide-te” (social)și “Biblioteca Bunelor Practici”(antreprenorial), iar aceasta e povestea lor.
În centru se află candidatul Alianței 2020 USR PLUS, consultant pe fonduri europene, apoi fost secretar de stat în guvernul tehnocrat la Ministerul Fondurilor Europene. Barna, 44 de ani acum, a ieșit din firmă de îndată ce a intrat în minister.
L-a avut asociat pe Dragoș Jaliu, 50 de ani, conferențiar la SNSPA, unde predă chiar cursul de Managementul proiectelor și programelor internaționale – Dezvoltare regională și fonduri structurale.
CRONICA UNUI EȘEC ANUNȚAT
O primă afacere socială pe bani europeni a apărut la Sebeș, Alba, în 2011. Era un centru de copiere, fotografie și design computerizat, înființat în cadrul
asociației “Trebuie”, axată pe servicii pentru persoanele cu dizabilități multiple. De la care au și venit doi angajați. Plus o studentă și un pensionar.
Managerul structurii a fost desemnat Alex Scheau, absolvent de facultate. Poartă dintotdeauna proteză auditivă la ambele urechi și avea pe atunci 37 de ani.
33 împlinise și Ozsvath Zsolt, asistentul lui Alex. Lui îi lipsește un antebraț. Provine dintr-o casă de copii.
Părea jobul vieții. Li se dădea o afacere pe mână și mai erau și plătiți pentru asta cu 2300 de lei lunar, timp de aproape trei ani, cum prevedea contractul. N-aveau experiență în domeniul fotografic, dar s-au școlit rapid, pe banii lor.
Mai multe despre acest subiect citiţi aici
