Degradarea bunului simt este într-o continuă coabitare cu ascensiunea individului pe diferite ierarhii. Și poate direct proporțională. Desigur, excepțiile sunt evidente și nu voi face referire la ascensiuni câștigate bine-meritat, pe profesionalism, munca, respect. In fața celor Onești, mă înclin și-i asigur de respectul meu total nedisimulat.
Mi-am propus ca în scurtele mele analize ale cotidianului să nu enunț nume, să nu fac referire directă la persoane. Și asta, pentru că damnatul, oricare ar fi el, are în jurul lui părinți, copii, frați și este dovedit faptul că, nu întotdeauna, alți apropiați trebuie să împrumute sau să moștenească caracterul sau principiile celui certat cu bunul simț și atunci, ar fi incorect să fie arătați cu degetul copiii ipocritului pentru proastele apucături ale acestuia.
Asta nu înseamnă că, din descrierile pe care, cu modestie, încerc să le așez în slove, nu veți reuși să nu-i identificați pe cei ce se autoproclamă: omnisciența societății, modele de înțelepciune, elita societății în care trăim.
Bunul simț, este un atribut al omului sincer, al omului educat, al omului modest. Cei la care voi face referire și pe care dumneavoastră îi veți identifica într-un mod facil (sper asta), nu eclipsează cu nici una din valorile morale normale.
Și, ca să nu deviez de la bunul simt (subiect principal al tezei), vreau să ancorez dezbaterea înspre individul oportunist, individul lipsit de scrupule, individul egoist, individul sarcastic, individ scabros și infatuat.
Tipologiile acestora, au fost definite de mulți înțelepți, au fost descrise și asociate în mod frecvent cu persoane aflate temporar pe înalte fotolii decidente.
Bunul simț atrofiat al unor concitadini, este atât de evident încât, fiecare (cu mai mult de doi neuroni) putem întâlni la tot pasul. Nu trebuie să lecturăm neapărat studiile savantului Sigmund Freud și nici să citim Biblia, din scoarță în scoarță, pentru a putea creiona profilul nesimțitului actual. Trebuie doar să fim puțin atenți și să provocăm un prepus asociat cu nesimțirea și vom observa elocința cu care ne dezvăluie adevărata-i mască.
Acești nesimțiți consideră că totul (chiar totu) li se cuvine, cred că cu ei a început și se termină lumea, ei sunt alfa și omega universului, în pixul lor sălășluiește viața și bunăstarea omenirii.
Insă, sunt utili doar interesului lor, întrețin prietenii aparente (utile doar lor), iar cinismul este arma pe care o folosesc împotriva naivilor, împotriva celor cu bun simt natural.
Am întâlnit nesimțiți care, cățărați pe diverse podiumuri artificiale ale puterii, se credeau chiar foarte inteligenți. Erau convinși ca acea funcție/demnitate li se cuvine și este rolul nemărginirii lor pe pământ.
Onestitatea este necunoscută acestora și perfidia face casă bună cu tot ce le aparține.
În mod inevitabil, fiecare dintre noi, coabităm cu aceasta tagmă grotească. In mod inevitabil, vom găsi nesimțire, în orice mediu am intra. Fiecare grup, orice societate, orice asociație, au nesimțiții lor. Desigur, nu vă așteptați ca, cei ce împiestresc spațiul cu nesimtirea lor, să vă ofere compasiune sinceră, să vă ofere lecții de onestitate, să vă ofere pic de umanitate, ori demnitate.
Îi doare fix în cot de durerea voastră, de idealurile voastre, de prietenia voastră, de dorințele voastre, de părerile voastre. Este convins, de fiecare dată când îi vorbești de cinste, de corectitudine, că nu despre ele e vorba, că tu ești prostul de care are nevoie pentru a se folosi în meschinăriile sale și că el te învață pe tine cum stă treaba.
Nu-i ignorați când îi descoperiți. Fiți incisivi și arătați-le adevărata lor față. Deconspirați-i și le expuneți nesimțirea ori de câte ori puteți. Trebuie să le dovedim că nu se pot ascunde veșnic sub măști și interese mărunte, în detrimentul oamenilor onești.
Colonel (R) Dorin Ioan COSTE (CDI)
