Mai mulți șefi din cadrul Centrului Național al Cinematografiei (CNC) sunt cercetați de DNA pentru abuz în serviciu. În sarcina lui Eugen Șerbănescu, director al Centrului Național al Cinematografiei (CNC) în perioada 2006 – 2013, Carmen Stejeroiu, șefa fondului cinematografic, și Gabriela Dincă, inspector în cadrul CNC, procurorii au reținut că aceștia nu ar fi raportat anumite sume de bani încasate pentru producții TV potrivit unor documente oficiale consultate de G4Media.ro.
Decizia de inculpare a fost luată pe 9 iunie 2020 de procurorul DNA, Ștefăniță-Cosmin Stroie, într-un dosar constituit în 2014 ca urmare a unei sesizări a Corpului de control al premierului Victor Ponta. Procurorul Stroie a preluat cazul de la Valina Călărașu, după ce aceasta a părăsit DNA. Procuroarea Călărașu a început urmărirea penală și le-a atribuit șefilor CNC calitatea de suspect în 2017.
Procurorii au stabilit și un prejudiciu uriaș de 9,6 milioane de euro. E vorba de finanțarea de către CNC a 55 de filme și scurtmetraje în perioada 2010- 2013.
Printre filmele a căror finanțare de către CNC este considerată prejudiciu de DNA se numără:
* ”Eu când vreau să fluier, fluier”, câștigător al Ursului de argint la Berlinala din 2010, regizat de Florin Șerban și produs de Cătălin Mitulescu,
* ”De ce eu?”, filmul regizorului Tudor Giurgiu despre moartea procurorului Cristian Panait,
* ”Undeva la Palilula”, regizat de Silviu Purcărete și produs de Tudor Giurgiu,
* ”Lampa cu căciulă”, cel mai premiat scurtmetraj românesc,
* ”Toată lumea din familia noastră” – ambele regizate de Radu Jude și produse de Ada Solomon,
* ”Aliyah DaDa”, un documentar regizat de Oana Giurgiu și produs de casa de producție a Oanei și a lui Tudor Giurgiu.
Ce le reproșează procurorii șefilor CNC. Într-o ordonanță de 189 de pagini, procurorii explică, în esență, faptul că mai multe case de producție au primit credite fără dobândă pe 10 ani de la CNC pentru realizarea unor filme și scurtmetraje și fie au întârziat lansarea filmelor, fie nu au raportat anual veniturile realizate de pe urma difuzării lor, chiar dacă erau zero.
Potrivit legii cinematografiei, în primul an de la lansare, producătorii trebuie să raporteze trimestrial veniturile obținute de pe urma difuzării filmului, apoi anual până în ultimul an, al zecelea.
Potrivit unor profesioniști din industria cinematografică, de regulă, producătorii restituie cam 1% din creditul fără dobândă acordat de stat pentru realizarea filmelor pentru simplul motiv că filmele românești nu stau mult în cinematografe și nu produc bani. În realitate, ”creditarea” de către stat este o formă de subvenționare a industriei, au explicat ei.
Șefii din CNC au fost inculpați însă pentru că nu au suspendat sau retras finanțarea în momentul în care au văzut că producătorii nu respectă cu strictețe termenele de lansare a filmelor sau de raportare a veniturilor.
De altfel, acuzațiile sunt de abuz în serviciu cu folos pentru altul, cu consecințe deosebit de grave. Adică șefii CNC ar fi abuzat de funcție și nu ar fi respectat legea pentru a le crea un folos necuvenit producătorilor de film. Pedeapsa pentru o astfel de acuzație poate ajunge până la 9 ani și 3 luni de detenție, la care se poate adăuga un spor de pedeapsă, fiind vorbe de mai multe astfel de infracțiuni.
Din pricina întârzierilor de lansare sau neraportărilor anuale de venituri – văzute drept încălcări ale legii cinematografiei – finanțările sunt considerate în întregime de procurori ca fiind prejudiciu, ca și când filmele nu ar fi fost făcute sau banii ar fi fost furați (folosiți în alte scopuri sau costurile ar fi fost umflate).
În plus, pe 11 mai 2020, actuala șefă a CNC, Anca Mitran, a constituit instituția parte civilă în ancheta penală pentru recuperarea prejudiciului de 9,6 milioane de euro.
