”O grea lovitură pentru coexistența islamo-creștină”. Continuă în lume reacțiile la decizia Turciei de a reconverti în moschee ansamblul monumental Sfânta Sofiadin Istanbul, anunțată pe 10 iulie de președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Anunțul a venit la doar câteva ore după sentința Curții supreme prin care anulează decretul din 1934 al lui Mustafa Kemal Atatürk, ”Părintele patriei”, care transformase în muzeu antica bazilică bizantină, transformată în moschee după cucerirea otomană a Constantinopolului.
După cuvintele patriarhului ecumenic Bartolomeu și ale patriarhului rus Kirill, la care s-a adăugat duminica trecută vocea papei Francisc la ”Angelus”, ”durere și nedumerire” pentru inițiativa Turciei au fost transmise și de secretarul general interimar al Consiliului mondial al Bisericilor (WCC), preotul ortodox român prof. dr. Ioan Săucă, în numele celor aproximativ 350 de biserici pe care le reunește.
”Prin reconversia «Sfintei Sofia» într-o moschee, ați transformat un semn pozitiv și de deschidere a Turciei în unul de excluziune și divizare”, a declarat Săucă. Potrivit acestuia, reconversia ”locului simbolic” va crea ”de o manieră inevitabilă incertitudine, suspiciune și neîncredere”, zădărnicind eforturile depuse din partea Bisericilor creștine de a promova dialogul și colaborarea între religii.
Consiliul mondial al Bisericilor și-a exprimat, totodată, temerea că inițiativa de la Istanbul ar putea ”să încurajeze ambițiile altor grupuri care doresc să schimbe status quo-ul și să alimenteze tensiuni între comunitățile religioase”.
La rândul său, Consiliul Bisericilor din Orientul Mijlociu (Middle East Council of Churches) – care face parte din Consiliul mondial al Bisericilor – vorbește de ”un atac la libertatea și coexistența religioasă”. Prin secretarul său general, libaneza Souraya Bechealany, se cere Națiunilor Unite și Ligii Arabe să recurgă de o manieră formală împotriva deciziei pentru a păstra, printre altele, ”simbolismul istoric reprezentat de biserica Sfânta Sofia”.
Potrivit Consiliului Bisericilor din Orientul Mijlociu, ”aspectul mai periculos” al deciziei este că aceasta a venit într-un moment crucial pentru parcursul de dialog lansat de creștini și musulmani pentru a promova o coexistență pașnică împotriva oricărui extremism, un parcurs care a culminat cu Documentul de la Abu Dhabi privind fraternitatea umană, semnat pe 4 februarie 2019 de papa Francisc și de Marele imam de Al-Azhar, dr. Ahmed Al-Tayeb.
