În 2050, clima la Londra va fi asemănătoare cu cea de la Madrid de acum. La Stockholm va fi ca la Budapesta, la Paris ca la Canberra, iar la Bucureşti ca la Alma-Ata (Kazahstan) sau Bişkek (Kârgâztan), conform unui studiu dat publicităţii miercuri şi care a luat în calcul scenariul cel mai optimist al încălzirii globale, arată Adevărul.
Clima oraşului Almati este temperat-continental. Temperatura medie multianuală a aerului este egală cu 10 °C, a celei mai friguroase luni (ianuarie) este de −4,7 °C, iar a celei mai călduroase luni (iulie) este de 23,8 °C. Îngheţurile încep de obicei pe 14 octombrie şi se termină pe 18 aprilie. De obicei, se menţin pe un termen general de 67 de zile (de pe 19 decembrie până pe 23 februarie). Temperaturi mai mari de 30 °C se întâlnesc, în medie, 36 de zile pe an. Dar,spre deosebire de Bucureşti, oraşul este situat în zona montană din sudul Kazahstanului.
Schimbările vor fi şi mai radicale în cazul regiunilor tropicale. Oraşe mari precum Kuala Lumpur, Jakarta şi Singapore vor suferi din ce în ce mai des din cauza fenomenelor meteo extreme, conform studiului publicat de revista ştiinţifică PLOS ONE, realizat de o echipă de cercetători de la universitatea ETH Zurich.
Aceştia au studiat vremea din 520 de mari oraşe din întreaga lume, luând în calcul 19 variabile, printre care temperatura şi precipitaţiile.
Pentru aceste estimări, oamenii de ştiinţă de la universitatea elveţiană au folosit în mod deliberat perspectiva optimistă, adică cea în care emisiile de dioxid de carbon se vor stabiliza până la mijlocul secolului pentru a putea limita creşterea temperaturii medii a globului la 1,4 grade Celsius, în comparaţie cu perioada preindustrială (la ora actuală, creşterea este de aproximativ +1 grad Celsius).
Echipa a comparat apoi rezultatele obţinute pentru marile oraşe pentru ca schimbările anticipate să poată fi percepute mai tangibil.
În 2050, oraşele din emisfera nordică vor semăna din punct de vedere climatic cu cele care se situează acum faţă de ele la 1.000 km înspre sud.
Cele care se găsesc la Ecuator nu vor resimţi o încălzire majoră a climei dar, în schimb, vor avea parte de mai multă secetă şi de ploi.
Autorii studiului au ajuns la concluzia că 77% din oraşele planetei vor suferi schimbări „frapante” ale climei, iar restul se vor confrunta cu „noutăţi” în domeniul climei.
Europa va avea veri şi ierni mai calde, în medie cu 3,5 – 4,7 grade Celsius.
Un cercetător belgian care face parte din echipa care a realizat studiul, Jean-François Bastin, a declarat pentru AFP că nu este sigur că în 2060 în ţara sa mercurul din termometre va mai scădea sub zero, condiţie necesară pentru activarea seminţelor de grâu.
