Astfel, modificările aduse legii prin care a fost înfiinţată SIIJ, modificări ale legii organice 304/2004 privind orgnizarea judiciară, au fost contestate în rafală, de 8 ori la Curtea Constituţională, de la finalul anului 2017 până la jumătatea anului 2018, atunci când legea a fost promulgată de preşedintele României.
Partidele de Opoziţie de atunci, PNL, USR, dar şi preşedintele României au contestat succesiv înfiinţarea SIIJ, prin depunerea a 8 sesizări de neconstituţionalitate la legea 304/2004 la Curtea Constituţională.
În 7 decizii diferite, pronunţate din 23 ianuarie 2018 şi până pe 12 iulie 2018, judecătorii au demontat legal criticile vehemente aduse înfiinţării SIIJ, însă în ciuda acestor decizii cu argumente juridice şi factuale ale unicei autorităţi de jurisdicţie constituţională din România, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a mai luat încă o dată o mare parte din criticile respinse deja de mai multe ori cu argumente legale şi factuale şi le-a introdus în memorandumul fără valoare legală adoptat vineri seara, 27 decembrie 2019, de către Guvernul Orban.
Cea mai importantă hotărâre a CCR pe înfiinţarea SIIJ este decizia definitivă şi obligatorie numărul 33 din 23 ianuarie 2018, în vigoare din 15 februarie 2018, adoptată cu vot de 8 la 1 de către judecătorii CCR. Aşa se face că unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România a stabilit deja că nu există niciun act european obligatoriu care să susţină criticile la adresa înfiinţării SIIJ, că înfiinţarea SIIJ este de competenţa de legiferare a Parlamentului, că România are deja parchete specializate pe competenţe materiale şi personale în funcţie de necesitatea combaterii anumitor fenomene infracţionale, nu este asta o noutate, chiar Constituţia României şi Codul de Procedură Penală stabilesc aceste derogări în materie de competenţă, iar acelaşi lucru se întâmplă şi cu militarii, drept pentru care ei sunt judecaţi de instanţe specializate şi anchetaţi de structuri de parchete specializate de foarte mulţi ani.
În plus, în ciuda susţinerilor neadevărate ale lui Cătălin Predoiu, CCR a stabilit deja că Procurorul şef SIIJ este subordonat ierarhic Procurorului General al României, asigurând o practică unitară la nivelul Parchetului General, că SIIJ este o garanţie legală a principiului independenţei Justiţiei şi al judecătorului, protejându-l de presiuni, abuzuri şi sesizări/denunţuri arbitrare, pentru că independenţa Justiţiei nu este ceva declarativ ci reprezintă un mecanism de asigurare reală a acestei independenţe.
Decizia 33 a CCR este izvorul celorlalte decizii pe modificările legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi criticilor vehemente pe înfiinţarea SIIJ, şi statuează următoarele:
Să nu se înfiinţeze SIIJ pe motiv de MCV- neîntemeiat
“În ceea ce privește critica referitoare la efectele pe care înființarea acestei Secții le are asupra competenței Direcției Naționale Anticorupție, în sensul diminuării acesteia în ceea ce privește cercetarea infracțiunilor de corupție, a infracțiunilor asimilate și în legătură directă cu acestea, comise de către judecători, procurori, respectiv de către membrii C.S.M., precum și a celor comise de alte persoane alături de magistrați, diminuare a competenței care, în opinia autorilor sesizării, încălcă “recomandările Comisiei Europene cuprinse în rapoartele M.C.V.” și, implicit, prevederile art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată.”
