Peste câteva zile începe o nouă ediție a Ligii Naționale de handbal. Poate cea mai tare din istoria competiției, având în vedere achizițiile de jucătoare și antrenori străini care au fost făcute de principalele aspirante la podium. Greu de explicat cum a devenit campionatul nostru un adevărat El Dorado pentru atâtea vedete mondiale. Cu siguranță că „invazia” are ca argument principal bugetele ademenitoare pe care le au la dispoziție aproape jumătate din echipele participante.
Din păcate aproape toate grupările se bazează pe finanțări din bugetele locale, contribuția mediului privat fiind insignifiantă. Acolo unde primăriile și consiliile județene și-au dat mâna, chiar dacă situația economică a zonei nu e roză, s-a reușit încropirea unor bugete care permit cluburilor să aducă jucătoare ce au în palmares cele mai înalte performanțe la nivel mondial. Și dacă ai o asemenea echipă, normal să ai pretenția ca ea să fie condusă de un tehnician la fel de galonat, fapt confirmat de Rapid București, Bistrița și Brăila.
Metoda finanțării din bani publici nu e sănătoasă, dimpotrivă, poate fi dezastruoasă pentru comunitatea iubitoare de sport, dar și pentru performanța sportivă. Istoria recentă e plină de cazuri în care echipe de succes s-au trezit peste noapte că li s-a sistat finanțarea publică, o parte dintre ele ajungând chiar la desființare. Un campionat înțesat cu jucătoare și antrenori străini, culmea, plătiți din banul public, reprezintă un deserviciu major pentru echipele naționale.
E o poveste întreagă acest capitol, cu păreri pro și contra, dar concluzia nu poate fi decât că handbalul nostru trebuie cumva protejat, altfel și la fete vom ajunge foarte repede în lumea a treia. Cei care susțin că dintr-un campionat puternic rezultă și o națională valoroasă, nu au dreptate. Jucătoarele noastre freacă banca de rezerve, în vreme ce străinele sunt titulare. Atunci să nu ne mirăm că naționalele țărilor din care provin ne bat de ne scot handbalul din cap.
Băimărenii iubitori de handbal nu cred că au motive pentru a spera la o repetare a parcursului foarte bun pe care echipa Minaur l-a avut în sezonul trecut. Dacă ne uităm pe lista cu bugetele alocate de cluburile participante în viitoarea ediție, vedem că Minaur, cu 1,5 milioane de euro, ocupă poziția a șaptea, o sumă de trei ori mai mică decât al campioanei CSM București.
Logic, cu un buget de jumătatea clasamentului, nu prea poți să emiți pretenții la podium. Sigur că nu banii fac totul, mai există și alte „ingrediente” care pot anihila diferența financiară, dar e greu de crezut că Baia Mare se poate baza pe ele.
Valoarea lotului s-a subțiat evident prin plecarea unor jucătoare deosebite. Din motive destul de ciudate, și-a pierdut și antrenorul principal, Costică Buceschi fiind în acest moment la Kastamonu Belediyesi, campioana Turciei. Se poate spune că el a fost pus în situația să părăsească echipa. Nu știu dacă a fost un act premeditat, dar implicarea unor persoane care nu ar trebui să își bage nasul în treburile tehnice ale echipei, mă face să cred că a fost o lucrătură, cum se spune. Costică n-a acceptat compromisul și a preferat să plece. E a doua oară când pățește la fel. Înclin să cred că odată și odată va reveni la echipă, dar va avea aceeași soartă, dacă vor fi condițiile de acum.
Dacă l-au alungat cei (cele) din eșalonul doi al clubului, conducerea ar fi trebuit să-i caute un înlocuitor cel puțin pe măsura lui. Știu, antrenorii buni erau deja sub contract, dar poate că se putea găsi o soluție de moment apelând la tehnicieni locali, pentru a depăși momentul. Oricare dintre antrenorii băimăreni care au mai stat pe banca echipei noastre sunt mai valoroși decât cel pe care l-au adus. Când vorbesc de valoare mă refer strict la performanțele obținute de-a lungul timpului.
Ori, Raul Fotonea nici n-a antrenat o echipă de fete, nici nu are nicio performanță. Dimpotrivă, minusculul său CV conține numai nereușite. În plus și-a arătat „clasa” în fața publicului băimărean pe vreme când cineva, total neinspirat, a făcut o glumă bună și l-a proptit pe banca băieților de la Minaur. A fost ca în bancul acela cu calul neputincios pe care stăpânul l-a dus la târg doar ca să-l facă de rușine.
De rușine s-a făcut și Fotonea și cei care au lucrat pe la spate ca să-i pună pe cap o pălărie ce i-a căzut imediat pe ochi. Dezastrul care urmează e vizibil de pe acum. Meciuri amicale pierdute pe bandă, eliminarea prematură din Cupa României, o echipă mai mult derutată decât pregătită, vestiarul ce se pregătește de explozie, pentru că nepriceperea antrenorului aici lovește prima dată.
Tragem linie și concluzionăm că ne așteaptă un campionat puternic în care Minaur poate face față numai printr-o pregătire deosebită, cu un antrenor adevărat, care să poată răspunde provocărilor interne, dar și europene, pentru că va juca în grupele EHF European League.
Trebuie să ne obișnuim cu gândul că în acest sezon suntem pe nicăieri. Dacă la final de campionat prindem locul 6-7 e bine. Să nu am dreptate.