Expoziţia personală de artă fotografică „ROMÂNIA în straie tradiţionale” este o expoziţie-eveniment care îşi propune să promoveze în rândul iubitorilor de cultură din ţară şi din străinătate cele mai importante valori ale portului tradiţional din România.
Vernisajul expoziţiei va avea loc luni, 13 mai, la ora 17.30, în Salonul Artelor de la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, prilej cu care se va desfăşura o mare şezătoare cu invitaţi din zonele etno-folclorice aflate în nordul Transilvaniei.
Proiectul cultural al expoziţiei va fi lansat cu ocazia Zilei Naţionale a Portului Tradiţional din România ediţia 2019, urmând să parcurgă toate regiunile istorice ale României Mari, ajungând şi la cele mai importante centre ale diasporei româneşti din Europa şi din lume fiind expus în muzee şi alte centre culturale.
Obiectivul expoziţiei este să facă cunoscută publicului larg marea frumuseţe a costumelor populare româneşti şi valoarea recunoscută pe plan mondial a cămăşilor tradiţionale româneşti, binecunoscute în această perioadă sub denumirea de „ia românească”, deja consacrată pe plan internaţional.
Prin organizarea unei şezători în cadrul expoziţiei se va putea crea cadrul cunoaşterii, conservării şi promovării tehnicilor de confecţionare a elementelor costumului popular , care sunt componente ale patrimoniului cultural tradiţional tangibil şi intangibil al României.
Alături de limba română, obiceiurile şi tradiţiile româneşti, portul popular românesc reprezintă o marcă identitară a României. Costumul popular a însoţit românii în toate momentele importante ale vieţii acestora (naştere, copilărie, tinereţe, maturitate, bătrâneţe şi moarte) de la vechile începuturi ale preistoriei şi până azi. Strămoşii noştri daci aveau o vestimentaţie nu cu mult diferită de a ţăranilor români de mai târziu. Costumele populare româneşti din prezent continuă linia evoluţiei modelelor strămoşeşti şi depinde numai de noi să fim demni de a duce mai departe tradiţia multimilenară a portului românesc tradiţional.
Costumaţia tradiţională are pe lângă funcţii practice sau sărbătoreşti (în funcţie de utilizare şi ambianţa festivă) şi o semnificaţie mitică, fiind purtătoare de semne şi simboluri ce ne transmit mesajul ancestral strămoşesc care provine încă din perioada neolitică. Prin modul relativ unitar în care se prezintă costumaţia tradiţională în toate regiunile locuite de români, portul popular românesc este un element ce uneşte românii din cele mai vechi timpuri şi aşa va fi până când acesta va continua să fie purtat.
Demn de remarcat este faptul că în prezent Romania este una din puţinele ţări din lume unde ţăranii mai poartă îmbrăcămintea tradiţională nu numai la sărbători ci şi la lucru, în multe zone ale ţării (ex. judeţul Maramureş). Este vorba despre portul popular ca valoare patrimonială românească ce ne diferenţiază cultural de alte popoare şi ne face mândri că suntem români, mai ales acum când are loc un vast proces de globalizare şi de nivelare a valorilor pe plan internaţional.
Marea valoare patrimonială a portului tradiţional românesc rezidă şi din faptul că pe lângă frumuseţea în sine a costumului popular acesta este depozitarul tehnicilor tradiţionale de prelucrare a inului, cânepii, lânii, pieilor şi blănurilor … şi lista ar putea continua căci din cele mai vechi timpuri ţăranii români şi-au confecţionat „în casă” toate straiele tradiţionale cunoscute azi în lumea satului românesc. Dincolo de un costum popular purtat cu mândrie trebuie să vedem extraordinara muncă de a-l ţese, de a-l croi, de a-l împodobi cu „brodături”, desfăşurată în decursul multor zile de trudă, reflectând multiple valori estetice şi social-morale desprinse din arta, cultura şi civilizaţia rurală.
Arta populară românească are o contribuţie majoră la realizarea costumelor tradiţionale. Vestimentaţia tradiţională românească, rezultat al mileniilor de evoluţie şi chiar de asimilare a unor influenţe culturale benefice, a ajuns la o estetica proprie rafinată, expresia ei majoră fiind „ia românească”, element vestimentar în curs de propunere pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii –UNESCO.
Expoziţia personală de artă fotografică „ROMÂNIA în straie tradiţionale” prezintă într-un număr de peste 40 de lucrări de artă fotografică înrămate sau unele de mari dimensiuni, cele mai valoroase elemente ale portului tradiţional şi tehnicilor de confecţionare vestimentară din majoritatea regiunilor etnografice ale României.
Fotografiile din cadrul expoziţiei reprezintă o frescă elocventă a frumuseţii şi unităţii în diversitate a portului popular românesc, meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale din cadrul „economiei casnice rurale” româneşti practicate de meşterii populari şi nu numai, sărbători şi manifestări folclorice, jocul şi dansul popular unde sunt purtate costumele populare, etc. Un loc important îl ocupă în expoziţie fotografiile dedicate costumelor populare purtate în cadrul tradiţiilor româneşti prezente pe Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO-Romania, cum sunt: colindatul de ceată bărbătească, jocul fecioresc din România, practicile culturale asociate zilei de 1 martie, ritualul „Căluşului”.
Toate aceste fotografii color realizate la un înalt nivel artistic se constituie într-o oglindă vie a bogăţiei culturale de care dispune poporul român şi pot fi un important vector de promovare a turismului cultural din România.
*****
Ilie Tudorel este un artist fotograf din Baia Mare, judeţul Maramureş, România, născut în 9 octombrie 1961 la Ardud, judeţul Satu Mare, România. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici (U.A.P.) sucursala Baia Mare şi al Asociaţiei Internaţionale „Euro Foto Art”. Este preşedinte al Clubului Foto-Video din cadrul O.N.G. Asociaţia „Millennium” din Baia Mare.
Artistul a fost prezent în 115 de expoziţii de artă fotografică, din care 60 de expoziţii personale şi 55 expoziţii de grup în diverse aşezaminte de cultură din România, Belgia, China, Polonia, Ungaria şi Ucraina. Aceasta intensă activitate expoziţională a fost reflectată în numeroase publicaţii din ţară şi din lume.
