Valer Simion Cosma este istoric și antropolog. Lucrează ca cercetător științific la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău. Este fondator al Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale și al Școlii de vară de la Telciu. El a publicat un text în Libertatea despre decizia de a îngheța pensia minimă, care este singurul venit a peste 1 milion de români!
Săptămâna trecută, în contextul discuțiilor referitoare la creșterea cu 40% a pensiilor în 2020, așa cum era prevăzut în Legea Pensiilor, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunțat că pensia socială minimă o să fie înghețată în 2020. Pentru că bugetul nu permite un așa efort. Altfel spus, nu se găsesc bani pentru a mări cele mai mici pensii. Creșterea se menține, dar numai la pensiile mai mari decât cele minime. Pentru acelea se găsesc resurse, mai ales pentru pensiile cadrelor de nădejde, pensionați de tineri și încă în putere pentru a cheltui și investi. Nu se găsesc bani pentru pensiile celor mai săraci, unde 100-200-300 lei în plus pot face diferența dintre bani de lemne sau nu, dintre mămăligă sau pâine. 720 de lei este pensia socială minimă garantată din România 1.025.900 de persoane beneficiază astăzi de pensia socială minimă garantată, denumită în prezent indemnizație socială, conform datelor publicate pe 18 decembrie de Institutul Național de Statistică. Dintre acestea, 850.000 de persoane fac parte din sistemul asigurărilor sociale de stat, 172.300, din rândul pensionarilor proveniți din fostul sistem pentru agricultori și 3.200 de persoane, din sistemul militar. Cum a evoluat pensia minimă În 2009, când a fost introdusă prin OUG2 nr.6/2009 de guvernul Boc, pensia socială minimă garantată era de 300 lei pe lună. A crescut apoi la 350 lei, tot în 2009 și la 400 lei în ianuarie 2015. În 2016 a stagnat la 400 lei, pentru ca de la 1 martie 2017 să crească la 520 lei. În iulie 2018 a fost majorată la 640 de lei, iar în septembrie 2019 a fost majorată la 720 de lei. Majoritatea celor care beneficiază de pensia minimă garantată intră în categoria celor mai săraci cetățeni din România. Sunt vârstnici, foști lucrători la CAP-uri, femei care au crescut mai mulți copii și nu au reușit să-și facă suficientă vechime și persoane care au avut trecute în cartea de muncă doar 2-4 ore, deși au muncit mai mult, pentru ca angajatorul să nu plătească contribuții mari. Majoritatea trăiesc în mediul rural și atrag atenția populației când mai răsare câte un reportaj lacrimogen despre bătrânele care sunt nevoite să vândă verdețuri prin marile orașe sau când sunt găsiți înghețați prin locuințe. Pensionarii ăștia nu au voci sau ONG-uri care să militeze pentru drepturile lor. Nu știu să fie beneficiarii vreunui proiect european, care să le asigure la bătrânețe un trai demn, scutit de lipsuri și umilințe.
Bătrânii ăștia există doar când sunt înjurați pentru că votează pe cei care le-au mai mărit nițel mizerabila pensie care-i plasează sub minimul necesar pentru supraviețuire. Există când se aruncă cu bancnote în ei și când tineri în floarea vârstei, cu sau fără bani suficienți, explică vehement că 100-200 de lei în plus la pensie e mită electorală și că ei vând viitorul țării pentru mărunțișul ăla.
