România se confruntă în ultimele zile cu fenomene meteorologice grave: grindină cât oul, furtuni puternice sau inundaţii. În timp ce statul dă bani pe rachete antigrindină, cei trecuţi prin viaţă au metode mult mai simple şi mai ieftine pentru a combate aceste fenomene grave.
Case fără acoperişuri, localităţi fără curent electric şi maşini distruse de grindină în doar câteva ore: aşa arată bilanţul dezastrului din ultimele zile.
O metodă simplă de stopare a grindinii o repezintă trasul clopotelor în dungă. Procedeul, vechi de când lumea, este o metodă eficientă de alungare a norilor puternici.
Profesorul de fizică biomoleculară Simion Aştilean de la Facultatea de Fizică din Cluj-Napoca a explicat pentru Monitorul de Cluj cum funcţionează.
“Ideea aceasta de a bate clopotul într-o dungă are o putere mai mare fiindcă în mod normal dacă-l baţi în două părţi energia se repartizează în toate direcţiile. În schimb, dacă loveşti clopotul numai într-o parte este ca un mare difuzor care emite impulsuri într-o singură direcţie. De regulă dacă se nimereşte şi pe direcţia pe care vine furtuna este eficient. Presiunea aceasta creează salturi de temperatură care împiedică îngheţarea. Este precum un val de căldură. Presiunea ce este în fond? Este aerul care se comprimă. Moleculele acestea care se comprimă este ca şi cum ar încălzi şi atunci nu se mai îngheaţă, e mai cald”,a declarat Simion Aştilean.
Fizicianul a explicat că sunetul creat de clopot este similar cu efectul rachetelor contra grindinei.
“Ideea e că într-adevăr se creează unde de presiune în aer cum se propagă sunetul. Sunetul înseamnă de fapt o presiune care se propagă din aproape în aproape şi asta poate să influenţeze local temperatura de îngheţ. Adică să nu îngheţe. De exemplu, şi zăpada dacă se presează începe să se topească. Vă rog să vă imaginaţi că undele acestea de presiune ridică punctul de îngheţ al apei. S-a investit în rachete contra grindinei. În cazul lor se produce o explozie în mijlocul norilor care este similară cu această presiune care se creează local de la clopot. Avantajul este că şi la biserici este mai sus clopotul şi mai aproape de cer. Dar cam acelaşi lucru se întâmplă. Acel zgomot împiedică îngheţarea. Particulele fine de apă ajung la un punct aşa zis critic şi ele îngheaţă, dar dacă presiunea aerului este mai mare în jurul lor şi se produc valuri de presiune atunci acest îngheţ nu se iniţiează. Asta-i similar cu a se produce o explozie cu aceste rachete. Acolo clopotul bate sus într-o explozie, iar în cazul rachetelor se propagă. Eficienţa este cu siguranţă mai mică dar nu se poate neglija”, a precizat Simion Aştilean.
Fizicianul spune că procedeul este folosit şi în aceste momente în unele sate.
„Şi acum se mai foloseşte acest procedeu. Eu sunt de la ţară şi în satul meu Tioltiur din comuna Corneşti şi acum cred că se foloseşte. Însă în copilăria mea mereu când se adunau norii deasupra satului imediat se ducea clopotarul şi trăgea clopotul într-o dungă”, a concluzionat Aştilean.
Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Bogdan Ivanov, nu susţine eficienţa metodei.
„Asta ţine mai mult de mentalul medieval şi de credinţele populare. Clopotul era un fel de limbaj al comunităţii şi de regulă se trag clopotele când sunt nori mari, furtuni sau calamităţi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului , Bogdan Ivanov.
Clopotele se mai băteau în trecut la inundaţii, incendii sau nori aducători de grindină. Potrivit istoricilor se mai băteau clopotele în dungă atunci când năvăleau tătarii, turcii sau alte naţii pornite după pradă. De asemenea, în cultura populară se crede că diavolul stârneşte furtuni pe care clopotele le pot împrăştia.
Clopotele mai aveau şi alte întrebuinţări: înscăunări la domnie, numiri în funcţii, avertizări de furtună şi vreme rea, orientează pe cei rătăciţi pe vreme rea, alungă dăunători precum animale de pradă, păsări şi insecte.
