Dacă săptămâna dinaintea Paştelui este cea a Patimilor sau Săptămâna Mare, săptămâna care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos este cunoscută în popor ca Săptămâna Luminată.
Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paști, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile). De Sfintele Paşti, Biserica vesteşte: “Acum toate s-au umplut de lumină, cerul şi pământul şi cele de sub pământ”, începe aşadar Săptămâna Luminată.
În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști, iar cei botezați erau numiti „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna următoare, de unde și numele de Săptămâna Luminată.
Miercurea din săptămâna de după Paște se numește Miercurea Luminată. În această zi sunt interzise anumite activități precum munca, dar doar în rândul femeilor.
În această zi importantă, care poartă numele de Sfânta Mercurie, doar bărbații au voie să muncească. Se spune că femeile care muncesc de Sfânta Miercuri nu vor fi niște bune gospodine și prin încălcarea acestei interdicții atrag năpasta asupra casei. Se spune că femeile măritate care aleg să muncească în locul bărbaților, pentru că aceștia sunt leneși, se vor confrunta cu multe pagube: rozătoarele vor mânca răsadurile din ogradă, iar vulpea va fura găinile.
Mai mult, se spune că persoanele care mor în această săptămână vor ajunge direct în Rai. Începând cu ziua Invierii Domnului, porțile Raiului s-au deschis, iar credincioșii care pleacă dintre noi vor merge de-a dreapta Tatălui Ceresc.
