În Israel, Ziua Comemorării Holocaustului este marcată anual la început de aprilie, pe data de 8. În această zi, întreg Israelul s-a oprit pentru câteva minute, în memoria celor aproximativ 6 milioane de evrei uciși de naziști în lagărele de concentrare din cel de Al Doilea Război Mondial. Oameni simpli, pietoni, șoferi, toți s-au oprit pentru scurt timp din drumul lor pentru a păstra un moment de reculegere pentru cei uciși. Restaurantele și localurile sunt închise în această zi, televiziunile prezintă documentare despre Holocaust, iar liderii politici israelieni marchează ziua prin ceremonii solemne.
Secretarul pentru Raporturile cu Statele ale Sfântului Scaun, monseniorul Paul Gallagher, a amintit, în această zi, despre existența unei corespondențe de la începutul secolului XX, dintre Sfântul Scaun și Consiliul Rabinilor Așkenaziți din Ierusalim, din care reiese clar că Biserica a respins, încă de atunci, furia antisemită.
În Maramureș, la Sighetu Marmației, a trăit cea mai mare comunitate evreiască, ce reprezenta jumătate din populația județului.
Evreii se stabiliseră în această parte a județului nostru între anii 164-1676, din Galiția, Polonia și Rusia. În 1938, în Maramureș trăiau aproape 40.000 de evrei, mai bine de 22% din populația județului nostru, procent care a crescut în jurul anului 1944, ajungând ca în orașul Sighetu Marmației populația evreiască să depășească jumătate din numărul de locuitori. Populația evreiască era formată din scriitori, medici, artiști, dar și parlamentari sau magnați.
Sub administrația maghiară, după ce Maramureșul și Ardealul de Nord au fost cedate Ungariei, viața evreilor a cunoscut o drastică schimbare, din nordul Transilvaniei fiind trimiși spre exterminare în jur de 166.000 de evrei.
Marea deportare a început pe data de 6 mai 1944, peste 40.000 de evrei din Maramureș fiind transportați la Auschwitz, în trenuri de vite. Puțini au fost cei care au supraviețuit, doar în jur de 2500 de evrei întorcându-se după eliberarea din aprilie 1945, de către armata americană. Printre supraviețuitori s-au numărat scriitorul Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel, scriitorul Heidi Fried, artiștii Ovitz, o familie de liliputani (din zona Maramureșului, Rozavlea), singura care a supraviețuit în întregime Holocaustului. Supraviețuitorii au adus din lagăre, pe lângă amintiri îngrozitoare, și două lăzi de săpun, fabricat din trupurile evreilor uciși, care au fost îngropate sub placa „Monumentului Săpunului”.
„Monument al Săpunului”, aflat în Cimitirul Evreiesc din Sighetu Marmației, care, în ciuda tristei semnificații, reprezintă unul dintre obiectivele turistice ale Maramureșului Istoric, unde există 52 de cimitire evreiești.
Cimitirul Evreiesc din Sighetu Marmației este cel mai mare, datorită faptului că aici a fost și sediul comunității evreiești. Poate aceasta reprezintă o filă a istoriei județului nostru mai puțin cunoscută, dar care merită să nu fie uitată, în memoria miilor de evrei care au trecut prin persecutarea nazistă.
