Fatidica zi de 5 septembrie 2021 a făcut ca România să piardă doi monștri sacri, ai sportului și ai culturii. S-au stins în decurs de cîteva ceasuri negre marele canotor Ivan Patzaichin și reputatul actor Ion Caramitru, director al Teatrului Național și figură de prim rang a Revoluției române.
În orice țară normală, această zi neagră ar fi urmată de doliu național, măcar 24 de ore. Țările civilizate aduc, prin funeralii de stat, un ultim mare omagiu personalităților deosebite, care au însemnat ceva pentru popoarele lor.
Argentina a declarat trei zile de doliu național la moartea lui Diego Maradona.
Brazilia, la moartea pilotului Ayrton Senna sau a arhitectului Oscar Niemeyer. Jamaica, la moartea lui Bob Marley. SUA, la moartea judecătoarei Ruth Bader Ginsburg, anul trecut. India, la moartea actorului Shashi Kapoor, Cehia, la cea a artistului Karel Gott. Finlanda, la moartea compozitorului Jan Sibelius, a atleților Paavo Nurmi și Armas Taipale ori a actriței Ella Eronen. Franța, la moartea lui Victor Hugo, a lui Paul Valery ori a solistului Charles Aznavour, în 2018.
Republica Moldova, la moartea poetului Nicolae Dabija, a actorului Mihai Volontir, a cîntărețului Iurie Sadovnic, acum două luni.
Din nefericire, România e un caz unic, așa cum scriam acum 11 ani. La noi se onorează post-mortem funcțiile, cele mai multe politice, și nu oamenii. Ori ne aliniem la doliul altora.
Am avut doliu național cînd au murit Stalin, Dej, Mao Zedung, Patriarhul Teoctist ori Regele Mihai. Niciodată nu a fost onorată vreo personalitate a științei, culturii ori sportului.
Nu s-a declarat doliu național la moartea lui Nichita Stănescu, Eugen Ionescu, Adrian Păunescu, Paul Goma, Emil Cioran ori Sergiu Celibidache.
E momentul ca această tradiție rușinoasă să fie întreruptă iar guvernul României să declare doliu național pentru Ivan Patzaichin și Ion Caramitru.
Dar, vai, am uitat.
Guvernul Cîțu e ocupat cu propria înmormîntare. Și cu funeraliile de stat pentru dreapta politică. (BTI)
