Un comunicat dat publicităţii în seara aceasta de 4 asociaţii din magistratură şi semnat de preşedintele AMR, judecătoarea Andreea Ciucă, preşedintele AJADO, judecătoarele Florica Roman, de preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan şi de şefa APR, procuroarea Elena Iordache, arată că acestea îi cer premierului Ludovic Orban să nu mai dezinformeze CJUE cu privire la înfiinţarea SIIJ. Reacţia vine după ce şi alţi judecători sau reprezentanţi ai sistemului judiciar au reacţionat zilele trecute faţă de neadevărurile cuprinse în memorandumul privind desfiinţarea SIIJ, adoptat de Guvernul Orban la propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, memorandum adoptat pe 27 decembrie 2019, vineri seară.
Cele 4 asociaţii se arată “consternate de conţinutul incomplet şi inexact” al memorandumului adoptat de Guvernul Orban, prin care ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a propus desfiinţarea SIIJ, şi arată care au fost argumentele care au stat la baza înfiinţării SIIJ. Judecătoarele şi procuroarea Iordache susţin că memorandumul adoptat de Guvernul Orban, trunchiat şi subiectiv, nu face nicio referire la cauzele şi motivele obiective pentru care SIIJ a fost înfiinţată, care justifică existenţa ei, contrar obligaţiei cuprinse în poziţia Comisiei Europene ca Guvernul să prezinte în faţa CJUE “elemente obiective care ar fi determinat înfiinţarea Secţiei”.
Asociaţiile acuză Guvernul Orban că ignoră prin memorandum aspectele pozitive incontestabile remarcate de comisia de la Veneţia în privinţa procedurii transparente şi riguroase de selecţie, că uită să spună că această selecţie este făcută de CSM, că înfiinţarea SIIJ a fost determinată de existenţa unei structuri similare ce funcţiona în DNA, că SIIJ a fost declarată constituţională de CCR şi că argumentaţia lui Orban ignoră realităţile evidente ale sistemului de Justiţie.
“Este inadmisibil, asadar, ca Memorandum-ul adoptat de Guvern omite deliberat exact motivele ce au stat la baza infiintarii SIIJ si pe care are obligatia de a le sustine in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cu atat mai mult cu cat rezulta din documente. (…) Statul Roman, atunci cand este parte in fata unei instante judecatoresti si, cu atat mai mult in fata unei instante a UE, are obligatia de a prezenta toate elementele de fapt, in mod obiectiv si complet, care pot duce la aflarea adevarului in cauza, si nu sa prezinte o varianta superficiala, dand la o parte abuzurile descrise in Raportul IJ.
Continuarea pe presacurata.ro
