Vorbitorul în germană citea lectura din Scrisoarea către Galateni, în centrul catehezei papei în timpul audienţei generale, când micul Paolo jr. a urcat liniştit pe scările din Aula „Paul al VI-lea”. În vârstă de zece ani, bolnav de un retard cognitiv, venit la Roma cu familia sa din San Ferdinando din Puglia, s-a îndreptat direct spre fotoliul papei. Şi Papa Francisc l-a privit urcând cu un zâmbet. Imediat ce copilul a apărut în faţa sa i-a strâns mâinile, dându-i o mică lovitură şi o mângâiere. În mijlocul privirii vesele a credincioşilor prezenţi în aulă, în timp ce continua lectura în diferite limbi din Scrisoarea sfântului Paul, papa a schimbat câteva cuvinte cu copilul şi l-a întrebat dacă vrea să se aşeze lângă el. Imediat Monseniorul Leonardo Sapienza, regent al Prefecturii Casei Pontificale, s-a ridicat pentru a-i da fotoliul. Aplauzele au pornit spontan şi Paolo jr. s-a alăturat bătând şi el din mâini, zâmbind desigur de sub mască. Apoi a privit în jurul său şi s-a ridicat din nou, întorcându-se la papa căruia i-a luat ambele mâini sărind în sus. Papa Francisc i-a mai spus câteva cuvinte, însă Paolo a mers în spatele fotoliului papal unde fusese adus între timp un scaun pentru Monseniorul Sapienza. Copilul i-a cerut regentului Casei Pontificale să aibă tichia pontifului, indicând-o cu degetul. Cerere făcută şi vorbitorului în portugheză, imediat ce a ajuns la microfon pentru a citi lectura. Paolo jr., cu un gest spontan, l-a luat de mână şi l-a tras spre papa, spunând că vrea tichia albă. Între timp credincioşii aplaudau şi încercau să fotografieze cu smartphone-urile lor acest eveniment.
Copilul, după ce l-a îmbrăţişat pe papa şi a primit o tichie pe care a pus-o pe cap, a fost însoţit după aceea la locul său de mama, care între timp a urcat pentru ca să-l ia. Papa Francisc a voit să amintească scena la începutul catehezei: „În aceste zile vorbim despre libertatea credinţei, ascultând Scrisoarea către Galateni. Dar mi-a venit în minte ceea ce spunea Isus despre spontaneitatea şi libertatea copiilor, când acest copil a avut libertatea de a se apropia şi de a se mişca de parcă era acasă la el…”, a spus el. „Şi Isus – a amintit papa Francisc – ne spune: «Şi voi, dacă nu deveniţi asemenea copiilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor». Curajul de a ne apropia de Domnul, de a fi deschişi faţă de Domnul, de a nu ne teme de Domnul: eu îi mulţumesc acestui copil pentru lecţia pe care ne-a dat-o nouă tuturor. Şi Domnul să-l ajute în limitarea sa, în creşterea sa pentru că a dat această mărturie care i-a venit din inimă”. „Copiii – a concluzionat papa – nu au un traducător automat de la inimă la viaţă: inima merge înainte”.
Copilul din Puglia nu este primul protagonist al unui instantaneu cu Papa Francisc. De mai multe ori în trecut, şi mai ales în timpul audienţei generale, copii de diferite vârste s-au apropiat de pontif sau el însuşi i-a chemat să se aşeze lângă el sau direct pe scaunul său sau, în audienţele din Piaţa „Sfântul Petru”, i-a găzduit în papa-mobil pentru turul printre credincioşi.
