O veste pe care borșenii o așteaptă de mai bine de 50 de ani a avenit astăzi, ca un cadou nesperat de sărbători.
„Am semnat astăzi Contractul de finanțare pentru extinderea rețelei de energie electrică, 23 de miliarde de lei vechi finanțare pentru alimentarea cu energie electrică în Pasul Prislop.
Din 1968, de când s-a organizat prima ediție a evenimentului „Hora la Prislop”, autoritățile județene au tot promis că vor extinde rețeaua până în cel mai înalt pas rutier din România. Astăzi, acest lucru se împlinește după 51 de ani de așteptare. Să avem Sărbători luminate!”, a precizat Ion Sorin Timiș, primarul orașului Borșa.
Pasul Prislop este trecătoarea cea mai înaltă din Carpații Orientali, fiind situat pe DN18 la 1416 m altitudine și, care face legătura dintre Depresiunea Maramureș situată spre vest-nord-vest și valea Bistriței Aurii (Moldova) situată spre est-sud-est.
Trecătoarea este situată între Munții Rodnei – aflați la sud și Munții Maramureșului – aflați la nord, pe culmea dintre Preluca Tătarilor și vârful Stiol (1611 m), între orașul Borșa aflat la vest și satul Șesuri din comuna Cârlibaba aflată la est. Partea pasului dinspre Maramureș este mai abruptă, trecătoarea continuându-se spre sud cu o pantă mai domoală.
Hanul și Mănăstirea Prislop
Aici se află un han și o mănăstire (cu hramurile Schimbarea la Față și Sfânta Treime, construită cu începere din 1999 și dată în folosință din 2008). Lânga biserica mănăstirii exista un cimitir militar unde se odihnesc 136 de ostași, victime ale celor două Războaie Mondiale.
Hora de la Prislop
Pasul este în fiecare sfârșit de august în prima duminică dupa Adormirea Maicii Domnului, locul de desfășurare al festivalul interjudețean de folclor „Hora de la Prislop”. Acesta este un eveniment cu tradiție, fiind menționat în documente încă din anul 1738. Interzisă fiind o lungă perioadă (din 1848), a fost reluată în 1968, prin eforturile profesorului de istorie și folcloristului Nicoară Timiș și ale câtorva intelectuali din Borșa.
Muzeul Rădăcinilor
La baza trecătorii (pe strada Preluca Tătarilor nr. 67 aproape de limita cu județul Suceava, la confluența Bistriței Aurii cu valea Vulcănescu se află într-o casă bătrânească „Muzeul Rădăcinilor”, unde sunt expuse peste 100 de rădăcini de arbori cu forme bizare de arbori. Tot aici se găsește și o cameră în care sunt expuse diverse obiecte care le-au aparținut unor soldați căzuți aici în cele două Războaie Mondiale. Muzeul mai conține și o colecție numismatică, exemplare de flori de mină și ouă încondeiate din Maramureș și Bucovina.
Monumentul de la Preluca Tătarilor
Un monument rutier situat în zonă amintește de ultima invazie tătară din 1717[9], când sub conducerea protopopului Șandor Lupu, borșenii au obținut la locul numit astăzi Preluca Tătarilor o victorie asupra tătarilor care se întorceau din ultima incursiune de pradă din Maramureș.
