Anual, pe data de 23 aprilie, credincioșii ortodocși și catolici îl sărbătoresc pe Sfântul Gheorghe, sărbătoare importantă, care în acest an cade în ziua de vineri, zi de post. O situație asemănătoare a fost și în anul 2019, când BOR a hotărât ca sărbătoarea să fie ținută după Sfintele Paști, iar slujba de pomenire pe data de 29 aprilie.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, secolul IV, pe vremea împăratului Dioclețian, din părinți creștini. A fost militar în slujba împăratului, confruntându-se cu persecuțiile asupra creștinilor, care au debutat în 303. Sfântul Gheorghe și-a manifestat credința, motiv pentru care a fost întemnițat, torturat și decapitat pe data de 23 aprilie, care a rămas ca zi de prăznuire. Mormântul sfântului se află în Israel, în localitatea Lida.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe se află printre cei mai îndrăgiți sfinți ai românilor, care îi pomenesc numele în cadrul slujbelor de duminică, fiind considerat purtător de biruință. Acest sfânt poate fi des văzut în icoanele ce împodobesc lăcașurile de cult din țara noastră, dar și casele creștinilor, înfățișat călare, într-o mantie roșie, străpungând un balaur, ilustrând astfel o legendă, care spune că Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena, care era ocupată de un balaur. Ilustrarea Sfântului Gheorghe luptând cu balaurul simbolizează și curajul în lupta cu diavolul.
Fiind o sărbătoare religioasă importantă, poporul român, la fel ca în cazul altor sărbători importante, are o serie de credințe și superstiții legate de aceasta, care sunt păstrate din generații în generații. Una din practicile mai des întâlnite o reprezintă împodobirea caselor cu plante, pentru a vesti renașterea naturii. Astfel, în Muntenia se folosesc crengi de stejar sau de păr, iar în Transilvania se folosesc rug verde și leuștean. În Banat, credincioșii își împodobesc casele în această zi cu frunze de gorun sau de fag. Se crede că aceste plante vor proteja gospodăriile de spiritele rele.
Tradiția spune că e bine ca oamenii să se scalde înainte de răsăritul soarelui într-o apă curgătoare, pentru spălarea păcatelor și pentru a avea sănătate întregul an. Totodată, se crede că cine doarme în această zi, va lua somnul mieilor și va fi somnoros pe tot parcursul anului, iar cei care plantează busuioc înainte de a răsări soarele și se spală apoi cu roua de pe el, vor fi cinstiți de toată suflarea. Tot în această zi este bine a se culege plantele medicinale, iar gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe trebuie pus la rădăcina pomilor, pentru a fi rodnici.
Tinerele de măritat credeau că dacă în noapte dinaintea sărbătorii de Sfântul Gheorghe vor privi într-o cofă cu apă, își vor vedea chipul ursitului.
În ceea ce privește vremea din ziua de Sfântul Gheorghe, se crede că dacă va ploua, va fi o recoltă bogată de grâu și fân, iar dacă va fi pâclă sau multă rouă, anul va fi unul bogat.
Sfântul Gheorghe este considerat ocrotitorul Armatei Române, numele său fiind dat și unor orașe din țara noastră și chiar unui braț al Dunării. Chipul acestui sfânt, considerat ocrotitorul Moldovei, era reprezentat și pe steagul lui Ștefan cel Mare.
Chipul Sfântului Gheorghe este cunoscut în întreaga lume, fiind considerat patronul Angliei, Georgiei și al Moscovei. În unele zone din Spania, această zi este sărbătorită cu fast, cu daruri și mese bogate, iar în Lituania, Sfântul Gheorghe este considerat protectorul animalelor.
În bisericile ortodoxe și catolice din întreaga lume sunt oficiate slujbe în memoria Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, iar cei care îi poartă numele, femei și bărbați, sunt felicitați de către rude și prieteni, cu urări de sănătate și viață lungă.
