În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, ucrainenii, rușii, sârbii și lipoveni celebrează trecerea dintre an. Revelionul pe rit vechi este sărbătorit de creștinii care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte.
În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, popoarele slave sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile.
În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe. Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.
În Maramureș de Anul Nou pe rit vechi se păstrează obiceiul de furt al porţilor de la gospodării, cu scopul de a deschide calea noului an. ”Strigatul peste sat” este un alt obicei. Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urări pentru fertilitatea pămîntului şi belşugul gospodăriei. Potrivit tradiţiei, flăcăii din comune, îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi purtînd măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, cîntă şi dansează pentru a întîmpina noul an cu voie bună. Apoi, flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Se păstrează obiceiul de a prepara unele mîncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări, cozonaci, cârnaţi şi sarmale.
Pentru ca trecerea anului să fie liberă, obiceiurile din noaptea dintre ani au semnificaţii precum înnoirea, purificarea, alungarea spiritelor rele, sporirea roadelor, alungarea bolilor. În noaptea de Anul Nou, se îngroapă anul vechi. Se sting luminile şi se trag clopotele. Se pocneşte din bice, iar brondoşii, un grup de tineri îmbrăcaţi în costume populare speciale cu hamuri şi zeci de clopote făcute din tablă, îşi acoperă feţele cu măşti din blană de oaie, după care merg din casă în casă pentru a alunga spiritele rele din gospodăriile localnicilor. Brondoşii se scutură ca să purifice spaţiul, cînd se trece dintr-un an în altul. Altă veche tradiţie afirmă că cei care se lasă acoperiţi înainte de miezul-nopţii de fustele femeilor vor avea noroc tot anul.
