Brânzeturile româneşti preparate în vârf de munte ar putea concura oricând cu sortimente celebre din alte ţări. Urda, de exemplu, ar putea rivaliza cu celebra ricotta. Amândouă se fac din zer şi au o consistenţă cremoasă. Doar că ricotta a fost promovată în întreaga lume, în timp ce urda uneori e greu de găsit chiar şi în magazinele de la noi.
Pufoasă, delicioasă şi numai bună de întins pe pâine, urda poate fi o specialitate care să rivalizeze cu cele mai rafinate brânzeturi.
Preparată în vârf de munte, este mâncarea preferată a ciobanilor. Pe foc, fierb 40 de litri de lapte proaspăt, de la peste 140 de oi. Prima etapă – prepararea caşului. Apoi, din zerul rămas, se prepară cea mai gustoasă branză – urda sau jintiţa.
Urda tradiţională este pregătită după reţete vechi de sute de ani. Ciobanii se plâng însă că nimeni nu îi promovează. Şi ar putea fi la fel de faimoşi precum italienii. Cu a lor ricotta.
De fapt, urda şi ricotta pot fi asemănătoare. Ambele sunt obţinute din zer. Diferenţa este că, specialitatea italienilor se prepară după metode termice, la care se adaugă acid citric să reziste mai mult. În schimb, urda românească trebuie consumată în doar câteva zile.
Delicatesele străinilor sunt nelipsite de pe rafturile magazinelor româneşti. Paradoxal, uneori nu găsim la fel de uşor şi. urdă. Iar românii dau de trei ori mai mult pe marfa de import.
Unul din doi români mănâncă între una şi trei porţii de brânzeturi pe săptămână. Iar patru din zece români au inclus brânza în meniul zilnic. Anul trecut, am importat aproape 74.000 de tone de brânzeturi, cele mai multe din Germania şi Polonia, arată Institutul Naţional de Statistică.
Ce-i de mirare? Raspunsul e in text. Urda trebuie consumata in 2-3 zile, ca nu rezista. Nu poate fi comercializafa in supermarket, din cauza asta, putine magazine o comercializeaza, in canritati f mici.